În opinia mea, protecția ESD va fi necesară tot mai mult, nu mai puțin. Motivul principal nu e „moda”, ci realitatea tehnologică: electronica devine mai sensibilă (miniaturizare), iar ESD rămâne un risc major pentru calitate, randament și costuri de rework/scrap. În plus, standardizarea ESD nu dispare – dimpotrivă, programele de control ESD sunt formalizate (IEC 61340-5-1 are ediție 2024), ceea ce împinge companiile spre procese și echipare mai riguroase.
De ce cererea tinde să crească
- Extinderea producției de electronice/EMS, automotive electronics, Industry 4.0 (mai multe zone cu componente sensibile, mai multe audituri, mai multe cerințe de trasabilitate).
- Piața de îmbrăcăminte/produse antistatice are estimări de creștere (mai multe rapoarte indică CAGR pozitiv în următorii ani).
Unde poate scădea nevoia (dar rar „per total”)
- În unele fluxuri foarte automatizate, cu manipulare minimă umană sau cu procese complet închise, presiunea pe îmbrăcăminte ESD poate fi mai mică. Totuși, de obicei rămân zone EPA, mentenanță, rework, laborator, logistică ESD etc. (deci nu „dispare”, ci se mută/optimizează).
Cerere vs ofertă: ce se vede în piață
- Cererea: în general în creștere, mai ales în companii cu export, audituri și cerințe stricte de conformitate (standardele împing spre „ESD program”, nu doar „brățară și covor”).
- Oferta: există furnizori/distribuitori și canale de aprovizionare în România, inclusiv jucători locali și distribuitori mari europeni.
- Provocarea reală nu e „nu există furnizori”, ci consistența: capacitate mare de productie, timpi de livrare, uniformitate între loturi, opțiuni de personalizare și potrivire cu cerințele ESD/cleanroom din fiecare fabrică.
Concluzie
Protecția ESD devine mai relevantă pe măsură ce electronica intră în tot mai multe industrii (nu doar IT, ci și automotive, energie, medical). Pentru companii, întrebarea nu mai e „avem nevoie?”, ci „cum standardizăm corect și eficient, fără costuri inutile?”.